Apa sau H2O. Un element banal raspandit pe intreg Pamantul, parte din noi si esentiala pentru viata noastra. Stim atat de multe despre ea, sau cel putin credem ca stim totul, si totusi atat de putine. Apa inseamna mai mult decat niste atomi si decat un lichid inodor, incolor si insipid. Este o sursa inepuizabila de mister si de informatie, asa cum vei descoperi in randurile ce urmeaza.

Cand spui apa de cele mai multe ori nici nu stai sa te gandesti prea mult. O bei, o folosesti pentru mancare, pentru igiena personala, ca sa speli ingrientele pentru mancare. A devenit atat de banala si e aproape un automatism folosirea ei in toate situatiile.

Apa nu este doar pe Terra, s-a mai descoperit apa si pe alte planete, dar pe Pamant avem suprafete extrem de mari de apa si cantitati mari chiar si la adancime. In toate formele sale, apa este un lichid vital fara de care nu ar putea sa supravietuiasca nici oamenii, nici plantele, si nici animalele, anumite organism microscopice etc.

Ce nu stiai insa despre apa?

Paradoxul Mpemba. Paradoxul efectului Mpemba spune in felul urmator: in anumite conditii optime de temperatura, apa fierbinte poate ingheta mai repede decat apa rece. De ce? Pentru ca apa fierbinte se evapora mai rapid, isi reduce volumul si un volum de apa la aceeasi temperatura ingheata mai rapid.

Cel care a descoperit efectul Mpemba este un elev, Erasto Bartholomeo Mpemba, care a ajuns sa fie cunoscut prin 1963. Descoperirea sa nu a putut fi replicata in conditii asemanatoare si au fost multe dispute legate de parametrii care ar trebui sa fie intruniti ca sa ai un astfel de efect. Surprinzator, descoperirile sale sunt mult mai vechi si vin din vremuri foarte indepartate, fiind mentionate si de insusi Aristotel.

Apa e… lipicioasa. Tensiunea superficiala este o proprietate a lichidelor ce le ajuta sa ia o forma rotunda cand nu exista alte forte externe proiectate asupra lor. Fortele coezive dintre moleculele lichidului sunt raspunzatoare de acest efect. Moleculele sunt atrase de alte suprafete, de alte molecule de lichid, exact ca atunci cand se unesc doua picaturi de apa. Moleculele adora sa se „lipeasca” de lucruri, dar si unele de altele.

Un astfel de fenomen fizic banal se afla si la baza vietii noastre, pentru ca apa poate sa transporte sange prin vase de sange inguste in corpul nostru, de multe ori si cand actioneaza forta gravitationala.

Finlanda are cea mai pura apa din lume. Potrivit studiilor UNESCO, dupa analiza apei din 122 de tari, s-a stabilit ca Finlanda are cea mai pura apa. 80% din toate lacurile de acolo au o calitate buna si excelenta a apei, au resurse de apa subterana foarte bune, oamenii pot sa bea fara sa aiba nevoie de procesare. A bea apa plata pura e un privilegiu pe care il au finlandezii zi de zi.

O persoana poate sa reziste o luna fara mancare, dar doar o saptamana fara apa. In fiecare zi si in fiecare minut pierdem apa prin transpiratie, prin respiratie. Avem nevoie de apa sa supravietuim, de lichide. Cu efort minim, la temperatura constanta, un om poate sa supravietuiasca intre 3 si 5 zile fara apa si pana la patru saptamani fara mancare. E important de notat ca lipsa unei cantitati suficiente de apa in organism va afecta circulatia sangelui, functionarea organelor interne si a celulelor, dar si functionarea creierului uman.

Mai putin de 1% din resursele de apa de pe Terra reprezinta apa potabila. Avem 71% apa pe planeta noastra, dar doar 1% se poate bea asa cum e ea in stare naturala. Sunt peste 1.5 miliarde de kilometri cubici de apa pe Pamant, cam 800 miliarde de piscine olimpice. 97% e apa sarata, 2.1% e apa inghetata si mai putin de 1% e apa de baut. Cam toata apa de baut fara a fi procesata si filtrata se afla in ghetari…

Apa cu cea mai mare densitate o gasim pe fundul lacurilor. Cand apa are temperatura de 4 grade Celsius avem cea mai mare densitate a apei. Deci apa de la fundul lacurilor, unde avem constant 4 grade Celsius, are densitatea cea mai mare, in vreme ce apa rece si inghetata se va ridica la suprafata. De aceea, cand ingheata lacurile, in timpul iernilor, gheata ramane la suprafata si pestii pot inota sub ea. Fara aceasta proprietate fizica viata nu ar fi putut continua in apa pe perioada iernilor.

Sunetul circula mai rapid prin apa decat prin aer. Sunetul e pana la urma o variatie in presiune, o vibratie a moleculelor. In aer, moleculele sunt separate, la distante mari una de alta, deci interactiunea lor e slaba. Vibratia moleculara este transmisa mai lent de la o molecula la alta, deci viteza sunetului in aer e mai redusa. Dar apa, fiind mai densa, moleculele sunt mai „stranse”, apropiate una de alta. Vibratia moleculara se transmite mai eficient. Viteza sunetului in apa e de patru ori mai mare decat viteza sunetului in aer.

Apa ca atare nu conduce electricitate. Moleculele H2O nu vor conduce niciodata curentul electric, insa stim prea bine ca apa conduce totusi electricitatea. Cum e posibil asa ceva? Apa nu e pura, contine impuritati si tocmai acele impuritati conduc curentul electric.

Moleculele de apa nu au o sarcina electrica, deci nu transmit electronii. Curentul electric e format prin transmiterea de electroni de la un atom la altul. Daca apa e pura nu conduce curentul electric pentru ca transmisia de electroni e imposibila intre atomi.

Consumul unor cantitati de apa intr-un interval scurt de timp, rapid, poate duce la otravirea cu apa. Da, exista si asa ceva, otravire cu apa. Daca bei prea multa apa rapid vei dilua sodiul din organism, din sange si la nivelul creierului se va produce un dezechilibru major al apei. De cele mai multe ori otravirea cu apa apare cand are loc activitate intensa fizica pe o perioada scurta de timp.

Antarctica a fost acoperita de gheata pentru peste 30 milioane de ani. La momentul actual avem peste 10 trilioane de tone de zapada si gheata pe Antarctica. Cu 14 milioane de km patrati, Antarctica este al cincilea cel mai mare continent ca suprafata. 98% din toata aceasta suprafata e acoperita de o patura de gheata groasa, grosime ce ajunge si la 1.6 km in medie, cu o grosime maxima masurata de 4.8 km.