Sunt mici, aproape invizibile de multe ori, nu le dam prea mare atentie, ne mai lovim de ele si ne miram de ce pot face si cat de puternice pot fi. Insectele, despre ele e vorba astazi, nu inceteaza sa ii uimeasca pe oamenii de stiinta, sunt de departe cele mai interesante si mai greu de descifrat creaturi de pe Terra.

De cate ori nu ai venit in contact cu o insecta mai mica sau mai mare si te-ai simtit coplesit de tot ce ai putut afla despre mica vietate, ce ai descoperit ca face si cum se comporta, cum supravietuieste? Daca esti pasionat de insecte si vrei sa afli informatii interesante si inedite despre ele pentru o cultura generala mai buna continua sa citesti acest articol. Cu siguranta la finalul lui vei ramane cu foarte multe lucruri noi aflate despre insecte si cu niste intrebari care te vor face sa te documentezi in continuare si sa fii mai atent la ele.

Cele mai de succes creaturi de pe Terra. In total, cel putin pana la acest moment, sunt peste 1.5 milioane de specii de organisme pe planeta noastra, insectele ocupand doua treimi. Insa s-ar putea sa discutam in realitate despre 9 milioane de specii, dupa unii oameni de stiinta. 90% din specii apartin familiei Insecte. De unde acest succe? Insectele sunt micute, se ascund usor de pradatori, nu au nevoie de energie prea multa pentru supravietuire si diverse activitati esentiale, au de unde manca tot ce vor, plus ca au si un exoschelet protector, uneori si aripi. Si daca nu e suficient peste toate se adauga si reproducerea accelerata.

Gandacii, creaturile cu o diversitate impresionanta. Se cunosc deja peste 380.000 de specii, 40% din toate speciile de insecte deja catalogate. Secretul diversitatii gandacilor este versatilitatea stilului de viata. Deci specia nu va disparea prea curand, asa cum s-ar putea sa se intample de multe ori cu mamiferele si cu amfibienii. Si ii vedem peste tot, prin natura, pe langa om, se adapteaza foarte usor la orice mediu si se pot reproduce indiferent de temperaturi sau de ce conditii exista in mediul inconjurator.

Planeta… furnicilor. Da, chiar asa este. Pe planeta noastra se estimeaza ca avem peste 10 catralioane de furnici vii. Deci fiecarui om ii revin 1.4 milioane de furnici, asta daca ne gandim la populatia de acum, de peste 7 miliarde de oameni. Furnicile sunt harnice, stiu sa lucreze in grup, se hranesc sanatos, aduna pentru „zile negre” si supravietuiesc fara probleme. Plus ca se feresc de pradatori fara probleme si stiu sa isi apere teritoriile.

Continentul interzis insectelor. Chiar daca le vedem peste tot prin lume, insectele nu au reusit sa cucereasca o „reduta” veche: Antarctica. O singura specie de insecte, Belgica antarctica, a reusit sa se „aclimatizeze”, obisnuiasca in acel mediu deloc prietenos. Zburatoarea micuta are intre 0.2 si 0.58 cm lungime, este cel mai mare animal terestru din Antarctica de altfel. Cum reuseste creatura sa faca fata la asa conditii grele? Simplu: are niste fluide corporale care o ajuta enorm si reuseste sa foloseasca al sau corp pentru a absorbi cat de multa radiatie solara poate ca sa se incalzeasca cat de cat.

Respiratia prin lateralele corpului. Daca ai putea sa studiezi insectele ai vedea ca acestea nu respira pe gura. Oxigenul e inhalat si se expira dioxid de carbon prin niste gaurele numite spiraculi de pe exoschelet. Toracele si abdomenul sunt aliniate prin intermediul acestor gauri. Sistemul respirator al insectelor nu e legat de sistemul circulator, exista niste tuburi care imita sistemul circulator, sistem traheal se numeste intreg ansamblul, prin care se livreaza oxigen si se elimina dioxidul de carbon din fiecare celula a corpusorului insectei.

O baie de… sange. Nu exista artere, vene care sa ajute sangele sa circule. Insectele au un circuit deschis cand vine vorba de circulatie, sangele practic scalda fiecare organ. Inima insectelor nu prea e inima ca la oameni, e un vas segmentat si cu niste camarute care se afla pe spatele lor. La contractii se trimite sange, hemolimfa spre cap, iar de acolo ajunge in tot corpul. Si nu, nu avem culoare rosie, sangele insectelor e fie fara culoare, fie verzui, galbui.

Creaturile antice. Cea mai veche insecta fosilizata dateaza de acum 400 milioane de ani, deci insectele pare ca au fost printre primele creaturi care au trecut de la ape la uscat. Asadar, pana sa apara dinozaurii si toata lumea lor am avut insectele cu peste 170 de ani inainte de fascinanta lumea a creaturilor uriase si violente pe alocuri. Si e firesc sa fie asa pentru ca asta e evolutia organismelor pe Pamant. S-a plecat de la ceva simplu, apoi s-a ajuns la ceva extrem de complex precum omul.

Marimea chiar conteaza in lumea insectelor. Cea mai mare insecta cunoscuta pana acum a terorizat cerurile si se numeste Meganeuropsis, era un fel de dragon antic, o libelula mai mare mai concret, cu o deschidere a aripilor de 0.8 metri. Se hranea cu insecte si amfibieni si a trait cu 290 milioane sau 250 de milioane de ani in urma. Nu e cine stie ce, dar daca te gandesti ce putea face si cat de agera era aceasta insecta antica cu siguranta nu prea iti mai venea sa iesi de prin locurile care iti garantau siguranta.

Puterea, la superlativ, chiar si in universul micilor creaturi. Cea mai puternica insecta din lume e in Noua Zeelanda, este un fel de greiere care cantareste mai mult de 0.453 kg. Intre timp, cea mai lunga insecta este in Borneo si are 66 cm, cea mai mica este in Costa Rica, musca-zana s-ar numi ea. Dicopomorpha echmepterygis mascul are 0.014 cm lungime.

Vedere mai buna ca a oamenilor. Ochiul insectelor e unul compus, sunt multe unitati de vizualizare denumite ommatidia. Sunt un fel de pixeli daca vreti, imaginea creata e tip mozaic. Libelula impresioneaza la acest capitol, are peste 30.000 de unitati pe jumatate de ochi sferoid, deci vederea e aproape 360 grade si orice fel de insecta pe care vrea sa o prinda libelula e vazuta de la distanta foarte mare. Si daca nu era de ajuns, anumite insecte au si ocelli, niste ochi simpli pe „frunte”, sunt pozitionati in forma de triunghi. Acesti ochi secundari sunt specializati in detectarea luminii, mai ales cand e nevoie de gasirea orizontului. Doar asa insectele pot sa isi dea seama daca sunt sus sau jos, stiu usor la ce altitudine se afla.

Termitele, campioane la reproducere. Reginele termite pot sa produca pana la 6.000 sau 7.000 de oua pe zi. Specia Macrotermes hellicosus din Africa si Sud-Estul Asiei poate sa produca un ou la fiecare doua secunde, deci vreo 43.000 pe zi, asta daca nu mai ia si o pauza creatura. Poate numerele nu reprezinta asa de mult, insa daca te gandesti ca oamenii si alte mamifere de abia au cativa pui intr-un ciclu de un an sau doi numerele devin incredibile.

Masculii, garantii perpetuarii speciei. La unele insecte, ca sa se asigure ca nu exista inseminari din partea competitorilor, masculii raman atasati de femele zile intregi dupa actul sexual. Necroscia sparaxes, o insecta indiana, reusesta sa ramana alaturi de partenera dupa sex si inseminare timp de 79 de zile. Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca exista un contact al organelor genitale doar in 40% din timpul atasarii prelungite. Un fel de picioare din spate modificate de la mascul nu permit desprinderea de femela dupa inseminari. Si ceva interesant: ca sa sperie pradatorii unele insecte isi folosesc organele genitale si le freaca impreuna, in tandem, fara a exista act sexual, pentru a genera ultrasunete puternice ca sa indeparteze dusmanii.

Urechi pe tot corpul, dar nu la nivelul capului. Insectele aud foarte bine pentru ca au urechi imprastiate peste tot pe corpul lor, mai putin la cap. Unele insecte au urechi si la baza aripilor, greierii au membrane sensibile la sunete pe picioare, altele au pe abdomen, pe gat. Anumite tipuri de molii pot sa detecteze vibratii ultrasonice cu gura ca sa se fereasca de lilieci-si da, ca sa emita ultrasunete isi freaca si ele organele genitale fara act sexual.