Pe 9, 10 si 11 Decembrie, Bucreştiul va deveni capitala unei cinematografii originale, puternice, dar prea puţin cunoscută în Europa contemporană: cea cubaneză. Ambasada Cubei în România şi Institutul Cervantes din Bucureşti, în colaborare cu ICAIC (Institutul Cubanez al Artei şi Industriei Cinematografice) şi Arhiva Naţională de Film a României organizează vineri, sîmbătă şi duminică un Weekend de Film Cubanez/ Weekend de Cine Cubano, la Cinema Union din Bucureşti (Str. Ion Câmpineanu 21).

Legendarul regizor Tomás Gutiérrez Alea se întoarce pe ecranele bucureştene cu o impresionantă ecranizare a romanului lui Ilf şi Petrov, Douăsprezece scaune şi o serioasă satiră socială pornind de la istoria unui muncitor înmormântat cu cartea sa de muncă, fără de care existenţa lui nu poate fi dovedită. Îl acompaniază regizori tineri, interesaţi de poveşti de familie, de conflicte de dragoste pe fundalul (fictiv) al staţionării unor rachete sovietice într-un sat cubanez sau de misterele din spatele bătăliilor pentru controlul pieţei prostituţiei în Havana. Trei zile pline, dedicate Cubei şi artei sale cinematografice.

Proiectia de gală va avea loc vineri, 9 decembrie, cu participarea extraordinară a E.S. Dna. Marta Caridad Fajardo Pale.

Biletele si abonamentele s-au pus deja în vânzare la Casa de Bilete a Cinema Union.

Program:

Vineri, 9 decembrie

Ora 19.00: Zeii căzuţi, regia Ernesto Daranas (2002)

Sâmbătă, 10 decembrie

Ora 16.00: Moartea unui birocrat, regia Tomás Gutiérrez Alea (1966)

Ora 18.00: Oraşul roşu, regia Rebeca Chávez (2009)

Ora 20.00: Premiul de consolare, regia Tomás Gutiérrez Alea (1966)

Duminică, 11 decembrie

Ora 16.00: Douăsprezece scaune, regia Tomás Gutiérrez Alea (1962)

Ora 18.00: Lisanka, regia Daniel Diaz Torres (2010)

Ora 20.00: Buna Vestire, regia Enrique Pineda Barnet (2009)

Prezentarea filmelor:

Zeii căzuţi/ Los Dioses Rotos

Laura este o profesoară universitară care face o cercetare despre faimosul proxenet cubanez Alberto Yarini y Ponce de León, asasinat prin împuşcare de rivalii lui francezi, care controlau piaţa prostituţiei în Havana începutului de secol XX. Preocupată în a-i face dreptate legendarului personaj, se cufundă într-una din zonele cele mai complexe ale realităţii din Havana zilelor noastre.

Dar dincolo de anecdotica lui, Zeii căzuţi este o poveste despre confruntarea valorilor, o reflecţie în jurul perspectivei etice şi morale a unui grup de personaje – din toate straturile socioculturale –, asupra cărora etichetele clişeistice de „pozitiv“ şi „negativ“ nu pot fi prea uşor lipite. Drama socială, suspansul şi melodrama se amestecă într-o istorie ce-şi doreşte să pară distractivă, universală şi fidelă realităţii din care se inspiră.

Moartea unui birocrat/ La muerte de un burócrata

Un muncitor exemplar este înmormântat cu cartea lui de muncă, drept recunoştinţă pentru meritele sale, dar văduva nu poate încasa pensia fără acest document. Nepotul decedatului trece prin aventuri halucinante pentru a recupera cartea de muncă din mormântul unchiului.

„Bufnitura unui sicriu în pământ este ceva cât se poate de serios“, scria Antonio Machado, şi aşa este, câtă vreme cadavrul nu-şi ia cu el actele de identitate în mijlocul unei morişti birocratice, fiindcă atunci se dezlănţuie absurdul. Filmul e o satiră socială care amuză denunţând un vechi neajuns, consecinţele şi ramificaţiile lui, cu lejeritatea ce caracterizează umorul creol şi caraibian.

Oraşul roşu/ Ciudad en rojo

Oraşul roşu propune o reflecţie asupra violenţei din perspectiva celor care nu au vocaţia violenţei, a celor care se văd împinşi la violenţă. Când violenţa este impusă, pentru a redobândi liniştea, uneori nu mai rămâne altă opţiune decât un răspuns la fel de violent, o violenţă care s-ar putea considera legitimă şi protectoare, dar rămâne tot violenţă şi lasă urme în fiinţa umană. Această reflecţie nu evoluează în abstract, ci se desprinde din recitirea personajelor şi a acţiunii romanului Bertillón 166 şi a înseşi istoriei oraşului Santiago de Cuba.

Premiul de consolare/ El Premio flaco

Iluminada trăieşte într-un cartier foarte umil, iar situaţia ei e una precară. Soarte i se schimbă dintr-odată când găseşte un răvaş câştigător înăuntrul unui săpun marca Rina, prin care i se oferă o casă nouă.

Douăsprezece scaune/ Las doce sillas

Un aristocrat decăzut odată cu triumful revoluţionar şi fostul lui şofer caută cu disperare un scaun în care au fost ascunse diamantele familiei. În competiţie cu preotul satului, încunoştiinţat de secret, personajele trec prin situaţii dintre cele mai neprevăzute, după ce setul de 12 scaune a fost vândut la mezat de Ministerul pentru Recuperarea Bunurilor şi au ajuns pe mâini diferite.

Lisanka

În Veredas, sat imaginar din Cuba începutului anilor ’60, sunt amplasate rachete sovietice. Doi tineri, Sergio şi Aurelio, îşi dispută iubirea Lisankăi, cea mai frumoasă şi dorită fată din regiune. Criza Rachetelor e pe cale să înceapă, iar în zonă soseşte un „grup“ de soldaţi sovietici; printre ei, Volodea, care devine un rival periculos pentru Sergio şi Aurelio. Viaţa de zi cu zi a satului şi cea a Lisankăi se schimbă iremediabil.

Buna Vestire/ La Anunciación

O familie destrămată, un testament, un oraş magic. Ceea ce le desparte e şi ceea ce le uneşte. Havana, 2006: Amalia, bătrână spiritistă, îşi cheamă familia împrăştiată ca să le citească Testamentul Moral al soţului ei, recent decedat. Fiii săi: Ricardo, inginer revoluţionar, Margarita, arhitectă, stabilită în Statele Unite, şi Mayito, boem, muzician şi poet. Trăiesc în lumi separate. Reuniunea familială îi ajută să-şi depene poveştile de viaţă.