Chimia este o stiinta care nu atrage chiar pe oricine. Integrata in programele scolare moderne, chimia este privita cu reticenta de elevi si nu reuseste sa fie mereu „la moda”. Cu toate astea, daca o analizam cu atentie si incercam sa intelegem chimia din jurul nostru si procesele chimice implicate in fenomene obisnuite ne vom da seama ca aceasta stiinta este o adevarata „mina de aur” pentru dezvoltarea culturii noastre generale.

Chimia studiază compozitia, structura, proprietatile si transformarile materiei, inclusiv energia eliberata sau absorbita în aceste procese. E o stiinta destul de rigida la prima vedere, cu multe formule, cu multe necunoscute si idei pe care nu le intelege toata lumea. Dincolo de teorii, de concepte abstracte si de molecule, atomi, catene, compusi organici, chimia este foarte interesanta si te poate face sa intelegi extrem de multe lucruri.

Chimia distractiva este peste tot in jurul nostru si e pacat sa nu ne aplecam putin si asupra ei. In continuare vom descoperi cateva informatii inedite si interesante despre chimie si procese, elemente chimice care te vor surprinde si te vor face sa iubesti chimia mult mai mult, sa ii recunosti importanta in viata ta si a noastra, a tuturor.

Fulgerele produc ozon si… un miros neplacut. Ozonul care ne protejeaza de radiatiile ultraviolete la nivel stratosferic ajunge sa fie creat in natura in urma fulgerelor. Odata ce s-a produs un fulger puterea va „sparge” moleculele de oxigen in atmosfera in radicali care vor forma mai tarziu ozonul. Mirosul de ozon e puternic, la fel de puternic precum cel de clor. De aceea e si mirosul de „curat” imediat dupa furtuna cu fulgere si tunete.

Singurele metale care nu sunt argintii sunt aurul si cuprul. Orice metal formeaza ioni pozitivi, cationi, si are legaturi metalice. Elementele au electroni fixati slab de atomi si transferul e rapid. De aceea metalele conduc electricitatea si caldura.

Electronii de la majoritatea metalelor vor reflecta culoare in mod unitar, lumina soarelui e reflectata si e alba de fiecare data. Dar aurul si cuprul absorb lumina violet si albastra, lasand doar lumina galbena. Cuprul e singurul metal care este un antibacterian in mod natural.

Sticla e un… lichid, un solid amorf. Nu e nici solid, nici lichid, sticla e mai tare decat iti inchipui. In sticla, moleculele inca se misca, dar foarte incet, aproape imperceptibil. Sticla e unde va la mijloc, nu e nici solid, nici lichid. Si totusi ce e? E un solid amorf. Mai avem si sticla metalica, o clasa de materiale care sunt mai puternice decat titanul de trei ori si au elasticitatea oaselor, toate astea in timp ce sunt extrem de usoare, greutatea e foarte mica.

Fiecare atom de hidrogen din corpul uman are peste… 13.5 miliarde de ani. Explicatia e simpla, atomii de hidrogen au aparut la nasterea universului. Primul element aparut in momentul 0 de crearea a universului a fost hidrogenul. 73% din masa vizibila a universului este in forma de hidrogen. Heliul ajunge la 25% din masa, restul se situeaza in jurul procentului de 2%. Impreuna, hidrogenul si heliul formeaza mai putin de 1% din Pamant.

Heliul superfluid sfideaza gravitatia si „urca” pe pereti. Heliul, de obicei, nu are proprietati atat de interesante. Dar cand e in forma superfluida, la temperaturi de -270.98 grade Celsius, in punctul „lambda”, parti din heliul lichid devin superfluide, cu viscozitate zero, ajungand sa poata „urca” si pe ziduri, pereti, se misca rapid prin orice por.

Cel mai rar element chimic aparut natural in crusta Pamantului e astatiniul. Astatiniul este un semi-metal care apare in mod natural in urma dezintegrarii uraniului si toriului. In cea mai stabila forma a sa elementul are un timp de injumatatire de doar 8.1 ore. In crusta Terrei intalnim doar 28 g de astatiniu. Daca ar avea nevoie de acest element, oamenii de stiinta trebuie sa il realizeze de la zero, pana in prezent doar 0.00000005 grame au fost facute.

ADN-ul uman e un ignifug natural. In ADN avem toate instructiunile necesare pentru a crea specii unice. Ceea ce nu stiai este ca ADN-ul este cel mai bun… ignifug natural. Structura chimica a ADN-ului ii ofera aceste proprietati ignifuge. Cand este incalzita, structura chimica a ADN-ului – scheletul care contine fosfat produce acid fosforic, care indeparteaza apa, lasand in urma un reziduu bogat in carbon, rezistent la flacari. Celelalte baze, cum ar fi azotul, reactioneaza pentru a produce amoniac, care inhiba combustia. Pe viitor, cercetatorii planuiesc sa acopere tesaturi cu ADN pentru a crea haine care nu iau foc.

Chimistul Glenn Seaborg a fost singura persoana care isi putea scrie adresa in elemente chimice. Legenda spune ca ar fi scris Sg, Lr, Bk, Cf, Am. Seaborgiu (Sg), de la Seaborg insusi; Lawrenciu (Lr), de la Laboratorul National Lawrence Berkeley; Berkeliu (Bk), de la orasul Berkeley, unde se afla Universitatea din California, Berkeley; Californiu (Cf), de la statul California; Americiu (Am), de la America.

Aerul devine lichid la -190 grade Celsius. In mod obisnuit materia apare in una dintre cele patru stari, solida, lichida, gazoasa, plasma. Aerul respirat e in stare gazoasa, dar poate sa devina lichid cand sunt intrunite conditii specifice de temperatura si presiune. Aerul e un mix perfect de nitrogen, oxigen, alte gaze. Gazul poate fi lichefiat prin compresie, racire la temperaturi extreme, sub presiune atmosferica normala, deci trebuie sa ajunga la -200 grade Celsius si la 200 atmosfere cu o racire la -141 grade Celsius ca sa devina lichid. Aerul lichid e folosit comercial pentru racirea altor substante, ca pas intermediar pentru producerea nitrogenului, oxigenului, argonului si a altor gaze inerte.

Planeta Marte e rosie… datorita oxidului de fier. Pamantul e planeta albastra pentru ca e acoperita de oceane si atmosfera e densa. Dar Marte e acoperita de oxid de fier, fix componentele care dau culoarea rosie ruginii si sangelui. Si nu e nicio surpriza ca aceasta planeta rosiatica a primit o denumire care in limba greaca il reprezinta pe zeul razboiului, Marte.