Inca de pe bancile scolii ni se spune sa gandim, sa avem idei, sa ne exprimam opiniile liber, chiar si cand poate nu sunt cele mai populare si mai bune. Rationamentul articulat te ajuta sa te dezvolti, sa fii cu mult peste cei care nu „gandesc” si sa ai succes in viata, asta e sigur. Insa nu orice fel de gandire iti va aduce si rezultate bune si o viata mai usoara.

Gandirea critica, un concept cam abstract pentru secolul vitezei, ar putea reprezenta solutia pentru un viitor mai bun pentru toata lumea si pentru solutii si decizii mult mai coerente si mai bine ancorate in realitate.

Gandirea critica, prin definitie, este procesul de analiza a faptelor, a observatiilor, dovezilor, argumentelor pentru a ajunge la concluzii corecte si a lua decizii informate. In acest proces complex sunt implicate recunoasterea ipotezelor subiacente, furnizarea de justificari pentru idei si actiuni, dar si evaluarea acestor justificari prin comparatii cu perspective diferite si evaluarea rationalitatii si a potentialelor consecinte ale unor decizii.

Scopul gandirii critice, este, asadar, unul clar: formarea judecatii si intarirea ei prin apelarea la ratiune, scepticism, analiza obiectiva si evaluare.

John Dewey a fost cel care a folosit acest concept in vremurile moderne, sub forma gandirii „reflective”, bazata pe fundatia de cunostinte ale individului. Richard W. Paul, filozof, era de parere ca aceasta gandire critica si analiza sunt competente ce pot fi invatate si „antrenate”. Nu e un proces natural gandirea critica, poate ajuta individul si corectarea unor obiceiuri ale mintii umane mult mai usor decat gandirea obisnuita.

In perioada clasica, undeva prin secolele 5-4 i.Hr., in Grecia Antica, filozoful Platon a indicat invataturile lui Socrate ca fiind cele mai vechi forme de gandire critica asa cum o cunoastem noi astazi. In vremuri moderne insa, gandirea critica si perceptia ei au fost schimbate si augmentate.

O gandire critica este, in practica, o gandire despre… gandire. Filozofii si psihologii o inteleg cel mai bine si tot ei pot oferi si motivele pentru care acest tip de gandire este important pentru noi, motive care se transforma usor in avantaje pentru toti cei ce o imbratiseaza si o adopta:

Gandirea critica e universala. Poate fi folosita in orice domeniu, se aplica oriunde si te ajuta sa atingi succesul mai rapid.

Gandirea critica e cruciala pentru economie. Stim deja ca viitorul si prezentul nostru depind de tehnologie, de informatie, de inovatie. In economiile cu o dezvoltare accelerata, precum cele moderne, gandirea critica e importanta pentru a rezolva probleme rapid si eficient.

Gandirea critica imbunatateste limbajul si abilitatile ce tin de prezentare. Ca sa te exprimi cat mai bine si sa iti faci cunoscute ideile trebuie sa inveti si sa stii cum sa gandesti clar si sistematic. Intelegi mai bine texte, mesaje daca incepi sa gandesti critic si sa pui sub semnul intrebarii orice, filtrand totul prin prisma ratiunii.

Gandirea critica promoveaza creativitatea. Rezolvam probleme si venim cu idei noi, fresh, creative in acelasi timp daca incepem sa punem in practica gandirea critica. Analizam ideile noastre si le ajustam la orice nivel mult mai usor.

Gandirea critica este importanta pentru auto-reflectie. Justificam cu ajutorul ei modul de a fi, de a trai, dar si opiniile noastre, ne evaluam pe noi insine si intelegem ce e bine si ce e rau, ce putem corecta ca sa ne fie bine.

Gandirea critica asigura succesul in cariera. Este cea mai vanata si mai cautata, apreciata „abilitate” in campul muncii, pentru ca toti cei care o poseda vor analiza informatiile mai eficient si mai rapid, vor gandi creativ si vor rezolva probleme in cele mai inedite moduri, vor putea planifica sistematic si ajunge la rezultate excelente.

Gandirea critica imbunatateste relatiile interumane. Intelegi mai bine si perspectivele celor din jurul tau, esti mai deschis catre viziuni diferite si accepti mult mai usor anumite idei care s-ar putea sa fie mai bune sau le fel de bune precum ale tale.

Gandirea critica promoveaza curiozitatea. Cei care gandesc critic sunt mereu interesati de ce se intampla in jurul lor, de lucruri si aspecte ale vietii, sunt curiosi si dornici sa descopere noutati, intreaba mereu si nu se multumesc cu ce primesc si afla. Vor sa afle totul despre o situatie, un concept, nu iau nimic asa cum este, cum le este prezentat.

Gandirea critica incurajeaza independenta. Iti formezi propriile opinii, iei decizii singur mai usor, devii independent odata ce ai invatat sa gandesti critic. Este foarte important sa notam ca gandirea critica nu inseamna izolare, ci adaptare la nou si raportare la propria persoana in cu totul alte moduri, mult mai rationale.

Gandirea critica intareste capacitatea de rezolvare a problemelor. Unul dintre cei mai importanti oameni din istorie care a stiut sa foloseasca gandirea critica in avantajul sau si al umanitatii, Albert Einstein, spunea odata: „Nu ca sunt eu atat de destept, pur si simplu petrec mai mult timp cu problema”. Printr-o gandire critica iti dai seama mai usor cum sa ajungi la rezultate, care sunt problemele reale si detaliile cele mai importante si stii ce fel de abordare sa ai pentru a ajunge doar la rezultatele cele mai bune pentru tine si pentru cei din jur si la rezultatele asteptate, corecte, intr-un mod obiectiv si rational.

Gandirea critica te ajuta sa te documentezi mai eficient. Vei putea cerceta si te vei documenta cu o acuratete mai mare, prin observare, analiza, sinteza, experimentare raportat la fiecare detaliu pentru un rezultat perfect si corect. Gandirea critica iti va fi de mare ajutor si in gasirea unor surse alternative si mai bune de documentare.

Cum iti dezvolti gandirea critica? Desi pare complicat, e destul de simplu sa ai o gandire critica mai buna si rezultate mai bune cand o folosesti. Iata ce ai de facut:

• Pune intrebari-cu cat adresezi mai multe intrebari si pui sub semnul intrebarii mai multe lucruri, cu atat vei incuraja descoperirea si dorinta de informatie si de cautare. Intrebarile nu vor face decat sa iti clarifice gandirea, sa te ajute sa conceptualizezi mai bine si sa analizezi mai usor;
• Examineaza consecintele-prin intrebari ai la dispozitie mai multe variante si perspective, dar cu toate astea nu trebuie sa iei decizii din impuls, rapide. E de preferat sa examinezi si consecintele fiecarei optiuni si sa iei decizii in functie de rezultatele analizelor;
• Practica ascultarea activa-chiar daca vei adresa multe intrebari si vei avea multe intrebari nu trebuie sa uiti sa fii ascultator activ. Asculta opiniile sau ideile altor oameni si cu ajutorul lor si al ratiunii, gandirii tale critice, vei lua mereu deciziile corecte si informate;
• Intelege propriul proces mental-vezi cu primesti si procesezi informatia, fa o evaluare a acestui proces, intelege cum sa asculti, interpretezi si sa reactionezi la informatie. Recunoaste si prejudecatile, limitele tale, modul in care iti vor influenta solutiile si deciziile. Aloca un timp oarecare inainte de a lua o decizie ca sa te asiguri ca e cea corecta si implica mereu gandirea critica si scepticismul constructiv;
• Gandeste-te si la perceptia si gandirea altora-e bine sa tii cont de perspectiva celorlati asupra unei informatii, situatii, decizii de luat. Determina care ar fi rezultatele unei situatii, decizii si ce consecinte pozitive sau negative exista. Doar asa iei si decizia corecta bazata doar pe gandire critica;
• Evalueaza dovezile existente-foloseste experientele si faptele, informatiile pe care le ai deja, la care ai acces ca sa iei decizii curente via gandire critica. Analizeaza si cerceteaza, sorteaza fapte, informatii, transforma experiente anterioare in dovezi de analizat pentru a ajunge la solutii mai practice si mai eficiente legate de o anumita problema.