Indiferent unde ne-am uita in societatea actuala vom descoperi o constanta: compararea cu altii. Compararea cu altii apare inca de la varste fragede, din scoala sau din copilarie, din curtea scolii sau din fata blocului. Si e poate cel mai nesanatos comportament social pe care il putem avea. Pe langa avantajele evidente, comparatia sociala are multiple dezavantaje si ne poate face mai mult rau decat bine.

Comparatia sociala este in esenta de doua tipuri, ascendenta, ne comparam cu persoane care au un statut si status superior in raport cu propria persoana, descendenta, ne comparam cu persoane percepute a fi inferioare noua tinand cont de anumite aspecte, valori.

Comparatia cu altii poate influenta alegerile si deciziile de consum, cumparam ce vedem la altii ca sa fim si noi „ca ei”, publicitatea si retelele de socializare accentueaza acest tip de actiune, apar decizii financiare impulsive, achizitii nepotrivite. In egala masura, ea va influenta educatia si cariera noastra, apare presiunea sociala, presiunea din partea grupului odata ce incepi sa te compari tot mai mult cu altii.

Stilul de viata si relatiile sociale sunt influentate de comparatia sociala, putem sa adoptam stiluri sanatoase sau unele complet gresite, care sa ne faca rau, putem avea relatii sociale care ne ajuta sau din contra care ne vom departa de idealurile noastre.

In cariera, comparatia sociala, daca e ascendenta, contribuie la gasirea motivatiei si la aspiratia spre scopuri importante, daca e descendenta ne poate distruge viata profesionala si ne poate pune doar obstacole in calea atingerii obiectivelor noastre. Aceeasi comparatie sociala, cu altii, va alimenta competitia la locul de munca, va stimula productivitatea si inovatia, performanta, dar vor aparea si individia si resentimentele, frustrarile, scade insa si satisfactia profesionala daca se manifesta comparatia sociala ascendenta dusa la extrem. Ajungem sa alegem gresit cariera sub impulsul presiunii comparatiei sociale, pasiunile si abilitatile individuale sunt lasate in plan secund. Plus ca suntem mai aproape de burnout.

Viata personala are si ea de suferit de pe urma comparatiei sociale, stima de sine si increderea nu mai sunt atat de bune, creste stima de sine pe moment cand intervine comparatia descendenta-stima de sine si increderea in sine se erodeaza si cand e vorba de comparatia sociala ascendenta si cand intervin si retelele de socializare si viata perfecta ilustrata acolo.

Apare si sindromul impostorului, fenomen foarte periculos in care credem ca succesul nostru este nemeritat in comparatie cu altii si incercam sa il vedem ca pe un lucru negativ pana la urma.

Daca ne comparam frecvent cu altii vom deveni anxiosi, depresivi, nu vom mai fi siguri pe noi, pe deciziile noastre, pe alegerile facute in viata. Suntem epuizati, demoralizati, ignoram realizarile si calitatile, concentrandu-ne doar pe ceea ce ne lipseste si poate au altii din jurul nostru.

In familie sau in grupul de prieteni apar relatiile tensionate din cauza comparatiei sociale, individia isi face simtita prezenta, nesiguranta, gelozia, resentimentele, calitatea relatiilor noastre e afectata. Devenim si materialisti si dependenti de validarile externe odata ce ne bazam mereu pe comparatia sociala.

Cum am putea gestiona comparatia sociala si efectele ei? In primul rand trebuie sa o constientizam, sa ne gandim si sa ne dam seama de motivele din spatele ei. Ar fi bine sa stai si sa te analizezi, sa vezi ce declanseaza comparatiile si ce fel te simti odata ce acestea au avut loc.

Odata ce ai identificat de unde pleaca comparatia sociala urmatorul pas ar fi sa clarifici propriile valori sau prioritati, obiectivele personale, pentru a reduce cat mai mult dependenta de validarea externa si nevoia de a ne compara cu altii. Efectele negative ale comparatiei sociale sunt contrabalansate de recunostinta pentru ceea ce avem si pentru parcursul nostru in viata profesionala si personala, nu ne mai gandim la ce ne lipseste in comparatie cu altii.

E de mare ajutor sa stabilim standarde realiste si personale, bazate mereu pe valorile si obiectivele personale, pe circumstantele particulare, dar si sa incercam sa limitam expunerea la elemente si comportamente negative ce ar putea declansa nevoia de comparare sociala.

Intotdeauna comparatia sociala ascendenta va fi folosita ca sursa de inspiratie, nu ca una de descurajare-ne inspiram din succesul altora, nu ne gandim la insuficienta noastra. Decat sa ne comparam mereu cu altii mai bine ne comparam cu varianta noastra din trecut, vedem ce progrese am facut si de aici avem motivatie si satisfactie, dorinta de a continua.

Nu e loc de judecata aspra daca va surprindeti comparandu-va cu altii, manifestati intelegere si compasiune fata de propria persoana si la nevoie cautati suportul social-doar asa putem punem in perspectiva comparatiile sociale si stim ca nu suntem singurii care ne luptam cu acest tip de impuls, acela de a ne compara cu altii. Atentie si la factorii care amplifica nevoia de comparatie sociala, mediul social, retelele sociale, etapa din viata noastra, tinerii sunt tentati adesea sa se compare cu altii.