Dintotdeauna oamenii au fost atrasi si pasionati de tot ce se afla deasupra lor, de cer, de stele, de miscarea lor, de tot ce se putea vedea cu ochiul liber si cu instrumente speciale. Desi tot studiem cerul si ce se afla dincolo de el, spatiul, galaxia, sistemele din spatiu tot nu am ajuns sa stim suficient de multe despre ele si sa le intelegem pe deplin. Inca mai sunt foarte multe informatii si superlative din astronomie pe care de abia le-am descoperit sau revenim asupra lor la o anumita perioada de timp si despre care e bine sa stim macar pentru cultura noastra generala.

Universul, spatiul, galaxia noastra, planetele, toate sunt cu adevarat fascinante daca le intelegi sau macar incerci sa le intelegi si sa le descoperi. Desi complexitatea subiectului este una aparte, in astronomie sunt adesea multe informatii interesante care ar putea fi folosite la un moment dat fie in timpul scolii, fie in viata de adult.

E important sa fim constienti de aceste informatii si sa ni le insusim, la se intelegem pentru a fi cu un pas mai aproape de cunoasterea in general a lumii in care traim, in intregimea sa.

In spatiu nu e liniste in totalitate. Stim deja ca spatiul este un vid si undele sonore nu au cum sa circule prin el, deci te astepti sa nu auzi nimic. Contrar acestui mit, in spatiu avem niste sunete, dar nu cele obisnuite.

E vorba de niste vibratii electromagnetice, precum undele plasmatice sau interactiunile campului magnetic, pe care, cu instrumentele potrivite, le-ai putea auzi foarte bine, insa nu atunci cand te afli in spatiu. NASA a reusit chiar sa transforme date culese de la stele, gauri negre si nebuloase in niste sunete ciudate si infricosatoare, asa ca spatiul chiar are sunetul sau, dar doar specialistii il pot asculta.

Luna are forma de… lamaie. Desi o vedem pe cer in fiecare noapte si credem despre ea ca e rotunda, in realitate satelitul natural al Pamantului are forma de… lamaie. Polii sunt aplatizati, are niste „umflaturi” atat pe partea mai apropiata de Terra, cat si pe cea indepartata, in jurul ecuatorului sau.

De unde pana unde a aparut aceasta forma ciudata? Specialistii cred ca forma se datoreaza interactiunilor cu Pamantul, imediat dupa formarea sa.

Calea Lactee miroase a… rom, zmeura si bautura. Galaxia noastra, Calea Lactee, a fost studiata de zeci de ani. Doar ca, in 2009, specialistii si-au dat seama si ce miros are, asta dupa ce au analizat un nor de gaz gigantic, combinat cu praf, aflat chiar in centrul galaxiei. O substanta prezenta in el, formiatul de etil, este un ester incolor, volatil, cu un miros caracteristic de rom si zmeura, utilizat pe Pamant ca aromatizant, solvent si fumigant.

S-a mai descoperit si prezenta etanolului, care se gaseste in procesul de prepare a bauturilor alcoolice. Alcoolul din norul respectiv era suficient pentru miliarde de ani de bautura slaba in alcool pentru toata lumea pe Terra. De aici si mirosul ciudat si combinatia neasteptata de mirosuri

Pe Mercur, o zi e de doua ori mai lunga in raport cu durata unui an pamantean. O zi de pe Mercur dureaza cat 59 zile de pe Terra, iar un an are o durata de 88 de zile. Dar din cauza orbitei planetei si alinierii in raport cu Soarele, perioada de timp dintre rasarit si apus, ziua solara, este egala cu 176 zile pamantene, de doua ori mai mare decat anul mercurian.

1 lingurita de stea neutronica cantareste cat toata populatia umana. Densitatea unei stele neutronice este uimitoare. Stelele din aceasta categorie sunt compuse din neutroni care sunt foarte apropiati unii de altii.

O singura lingurita cu aceste stele ar cantari cateva trilioane de kilograme. Greutatea totala a populatiei umane de pe Terra ajunge de abia la cateva sute de miliarde de kilograme. Ca sa ajungi la o asemenea densitate uriasa ar trebui ca toata populatia sa fie inghesuita intr-un spatiu de dimensiunea unui cub de zahar.

Exista si stele pe care nu le vom vedea niciodata. De la momentul Big Bang obiectele din spatiu se tot misca. Extinderea Universului a accelerat in ultimele secole. De vina ar fi energia neagra.

Multe zone din spatiu se indeparteaza unele de altele cu o viteza ametitoare, iar ca urmare a acestui proces prima populatie de stele care au format Universul la inceputuri sunt prea departe de Terra, deci nu avem cum sa le vedem niciodata. Si nici un telescop modern nu ne poate ajuta sa le putem vedea, oricat de puternic ar fi el. Le putem totusi vedea daca apelam la un moment dat la exploziile energetice de radiatii pe care le emit la sfarsitul vietii lor.

Gaurile negre si gaurile albe. Gaurile negre „inghit” tot ce prind si au un „apetit” fantastic. Influenta lor e asa de puternica incat nici lumina nu poate scapa de gravitatia lor uriasa. Insa exista si gauri albe, opusul celor negre.

Ce fac gaurile albe? Arunca lumina si materie in loc sa o „inghita”. Pana acum au fost catalogate ca obiecte ipotetice, specialistii nu stiu cum s-au format in realitate si de unde au aparut, in urma caror procese cosmice.

Planetele pot sa se deplaseze prin spatiu fara o stea-parinte. Nu toate planetele se formeaza si stau aproape de stele. Astronomii estimeaza ca ar fi peste 20 de miliarde de planete care nu depind de steaua-parinte si „zburda” prin galaxie cum doresc. Planetele din aceasta categorie au fost „date afara” din sistemele lor, cel putin asa se crede.

Dar unele planete s-ar putea sa se fi format independent si nu prin procesele tipice de formare a planetelor.

Soarele „slabeste” si pierde miliarde de kilograme in fiecare secunda. Particule din atmosfera superioara a Soarelui sunt atat de fierbinti si pline de energie incat au viteze uriase si se deplaseaza in spatiu sub forma de vant solar. In fiecare secunda Soarele pierde 1.3 trilioane de trilioane de trilioane de particule. Deci in jur de un miliard de kilograme de materie pe secunda, sau poate un Pamant la fiecare 185 milioane de ani.

Parul nostru colecteaza praf spatial de la comete. Zilnic avem tone de materie care cad din spatiu pe Pamant. Pe langa tot ce vedem cu ochiul liber exista si praf cosmic, invizibil ochiului uman. Vorbim de 5.200 tone pe an de praf cosmic, 100 tone pe saptamana, 14 tone pe zi.

Praful e facut din particule foarte fine de roca si de metal de la asteroizi, comete. Cam 80% din praf vine de la cometele din familia Jupiter, cu perioade orbitale de mai putin de 20 de ani.

De fiecare data cand mergi in aer liber ai sanse sa prinzi particulele in par. Vestea buna ca e, daca te speli pe cap mereu, vei scapa de ele rapid si nu sunt daunatoare sanatatii.

Diamentele sunt de gasit in toata galaxia. Diamantele se formeaza in urma unei presiuni uriase si caldurii undeva sub suprafata planetei. Dar diamantele nu sunt doar pe Terra, sunt de gasit peste tot in galaxii si sisteme solare.

Oamenii de stiinta au demonstrat deja ca diamantele se pot forma si in atmosfera planetelor Uranus si Neptun. Mai multe diamante ar putea fi la nivelul exoplanetelor. BPM 37093 e un exemplu bun, e localizata la 53 ani lumina de Terra. Este o stea pitica alba, candva oarecum similara Soarelui, care de atunci s-a transformat intr-o stea mult mai mica, bogata in carbon si oxigen.

Calculele au indicat faptul ca 90% din masa stelei are acum structura unui cristal, centrul e solid si e facut din diamante, masurand 3.218 kilometri. Ca marime seamana cu Luna, dar e de 100.000 de ori mai grea decat Terra.